Mazărea, cunoscută și sub denumirea științifică de „Pisum sativum”, este o leguminoasă anuală ce aparține familiei Fabaceae. Cultivată pentru boabele ei, mazărea este o sursă excelentă de proteine, fibre și vitamine. Fie că este folosită în supe, salate sau conservată, mazărea este o alegere populară pentru grădinarii din întreaga lume.
1. Selecția Soiului
Diferite soiuri de mazăre pot fi cultivate, inclusiv mazărea zaharată, mazărea cu păstaie plată, mazărea cu bob și mazărea furajeră. Alegerea soiului potrivit depinde de preferințele culinare și de condițiile climatice ale zonei în care locuiți.
Mazărea cu Bob
- ‘Feltham First’: Un soi timpuriu, rezistent la frig, care produce boabe dulci.
- ‘Kelvedon Wonder’: Un soi foarte popular, cu boabe dulci și mici, ideal pentru congelare.
Mazărea Zaharată (Mangetout)
Acestea sunt soiuri în care păstaia este moale și poate fi consumată împreună cu boabele tinere.
- ‘Oregon Sugar Pod’: Un soi productiv cu păstăi mari, ideale pentru gătit sau mâncat crud.
- ‘Sugar Ann’: O varietate timpurie, cu păstăi mici, dar foarte dulci.
Mazărea cu Păstaie Plată (Snow Peas)
Sunt soiuri în care păstaia este consumată când este subțire și boabele abia încep să se formeze.
- ‘Dwarf Grey Sugar’: Păstăi ușor verzi, folosite frecvent în bucătăria asiatică.
- ‘Spring Blush’: Păstăi cu o ușoară tentă de roz, foarte atractive și dulci.
Mazărea Cu Bob Mare (Mazărea Engleză)
Sunt soiuri cultivate pentru boabele lor mari și zemoase.
- ‘Green Arrow’: Cu boabe mari și dulci, ideal pentru congelare sau consum imediat.
- ‘Wando’: Rezistent la căldură, potrivit pentru recoltele de vară.
Mazărea Pitică
Varietăți care cresc mai scund, ideale pentru grădinile mici sau pentru cultivarea în containere.
- ‘Tom Thumb’: Unul dintre cele mai mici soiuri, perfect pentru cultivarea în ghivece.
- ‘Little Marvel’: Boabe dulci și plante compacte, ideale pentru spații restrânse.
Mazarea Furajera
- ‘Austrian Winter Pea’ (Mazărea Austriacă de Iarnă): Este un soi rezistent la frig și este adesea semănat toamna pentru a fi recoltat în primăvară. Este o sursă excelentă de azot pentru sol și poate fi folosită în rotație cu alte culturi pentru a îmbunătăți calitatea solului.
- ‘Spring’: Este un soi de primăvară cu o creștere rapidă și este recoltat înainte de înflorire pentru a maximiza conținutul de proteine. Oferă o masă verde bogată în proteine pentru animale.
- ‘Whistler’: Are o toleranță bună la boli și produce o cantitate mare de biomasa. Ideal pentru pășunat sau pentru fân.
- ‘Arvika’: Soi cu o durată scurtă de vegetație, produce boabe mari. Potrivit pentru regiunile cu sezoane de creștere mai scurte.
- ‘Knight’: Produce păstăi mari și este rezistent la bolile specifice mazărei. Poate fi folosit atât pentru hrana animalelor cât și pentru îmbunătățirea solului.
2. Pregătirea solului
- Selectarea amplasamentului: Alegeți un loc cu expunere la soare pentru cel puțin 6-8 ore pe zi. Deși mazărea tolerează semiumbra, soarele plin va îmbunătăți randamentul recoltei.
- Lucrarea solului: Folosiți o sapă pentru a sparge și a amesteca solul până la o adâncime de cel puțin 20-25 cm. Acest lucru va ajuta la aerisirea solului, facilitând dezvoltarea rădăcinilor mazării.
- Îmbogățirea solului: Adăugați compost sau gunoi bine descompus pentru a îmbunătăți structura și fertilitatea solului. Mazărea preferă soluri cu o textură nisipoasă sau mălțoasă care drenează bine, dar care rețin o cantitate suficientă de umiditate.
- Echilibrarea pH-ului: Mazărea preferă soluri cu un pH cuprins între 6,0 și 7,5. Dacă solul dvs. este prea acid sau prea alcalin, puteți ajusta pH-ul folosind var sau sulf, respectiv.
- Îndepărtarea buruienilor: Este esențial să îndepărtați toate buruienile din zonă înainte de plantare. Buruienile concurează cu mazărea pentru nutrienți, apă și lumină.
- Încorporarea inoculanților: Dacă plantați mazăre pentru prima dată într-un loc anume sau dacă solul nu a fost cultivat cu leguminoase în ultimii ani, este recomandat să folosiți un inoculant specific pentru mazăre. Acesta conține bacterii benefice care se asociază cu rădăcinile mazării și ajută la fixarea azotului din aer, îmbunătățind astfel alimentarea plantei cu azot.
- Irigarea: După pregătirea patului de plantare, udați bine solul. Asigurați-vă că solul este umed, dar nu saturat. Acest lucru va facilita germinarea boabelor de mazăre.
3. Semănarea mazărei
- Momentul semănării: Mazărea se seamănă devreme în primăvară, de îndată ce solul poate fi lucrat, deoarece boabele germinează cel mai bine la temperaturi cuprinse între 10°C și 20°C. Majoritatea soiurilor de mazăre pot fi semănate începând cu 4-6 săptămâni înainte de ultimul îngheț al primăverii. Astfel, dacă știți data medie a ultimului îngheț pentru regiunea dvs., puteți calcula cu ușurință când să începeți semanarea.
- Mazărea de toamnă: În anumite regiuni cu ierni blânde, mazărea poate fi semănată și la sfârșitul verii sau la începutul toamnei.
- Semănare succesivă: Pentru o recoltă continuă pe parcursul primăverii și începutului varii, puteți să semănați mazărea la intervale de două săptămâni. Acest lucru va oferi recolte succesive pe măsură ce diferitele loturi de mazăre ajung la maturitate.
4. Îngrijirea culturii de mazăre
- Udarea: Mazărea are nevoie de udare constantă, mai ales în perioadele de secetă. Evitați udarea excesivă sau stagnarea apei.
- Îngrășământ: Întrucât mazărea fixează azotul din atmosferă, aceasta nu necesită îngrășăminte bogate în azot. Aplicați un îngrășământ bogat în fosfor și potasiu.
- Suport: Multe soiuri de mazăre au nevoie de suport pentru a crește. Instalați o rețea sau trelițe pentru a oferi sprijin plantelor.
5. Boli și Dăunători
Mazărea, ca orice altă plantă de cultură, este susceptibilă la anumite boli și dăunători. Recunoașterea semnelor timpurii ale problemelor și aplicarea unor măsuri preventive sau de tratament la momentul potrivit poate ajuta la asigurarea unei recolte sănătoase.
Boli:
- Făinarea (Erysiphe pisi): Este o boală fungică care apare ca un strat alb-pudros pe frunze, tulpini și flori. Prevenirea acestei boli implică rotația culturilor și evitarea udării frunzelor. Fungicidele pot fi folosite dacă infestarea este gravă.
- Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea): Această boală se manifestă prin pete umede, mohosite pe plante, în special pe flori și peștișori. Asigurați-vă că plantele sunt bine aerisite și evitați udarea excesivă.
- Mozaicul mazării: Este o boală virală care cauzează deformarea și decolorarea frunzelor. Nu există tratament, așa că plantele afectate ar trebui îndepărtate și distruse.
Dăunători:
- Gărgărița mazării (Bruchus pisorum): Larvele acestui gândac atacă boabele de mazăre, făcându-le neadecvate pentru consum. Soluțiile includ rotația culturilor, eliminarea resturilor de plante și tratarea solului cu insecticide.
- Molia mazării (Cydia nigricana): Larvele acestei molii pot afecta semințele în pod, ducând la pierderi de recoltă. Monitorizarea și aplicarea insecticidelor pot ajuta la controlul acestui dăunător.
- Gărgărița frunzelor de mazăre (Sitona lineatus): Aceste insecte atacă frunzele tinere ale mazării. Rotația culturilor și tratamentele insecticide pot fi eficiente.
Măsuri preventive:
- Rotația culturilor: Această practică împiedică acumularea de boli și dăunători în sol.
- Udarea la bază: Udarea direct la rădăcinile plantelor, în loc să udați frunzele, poate preveni apariția bolilor fungice.
- Monitorizarea regulată: Examinarea plantelor cu regularitate vă permite să identificați semnele timpurii ale infestării și să luați măsuri imediate.
- Eliminarea resturilor de plante: După recoltare, curățați terenul de resturi pentru a reduce sursa de hrană pentru dăunători și boli.
6. Recoltarea
Mazărea este gata de recoltat în funcție de soi și de utilizare. În general, este bine să recoltați mazărea când boabele sunt bine formate, dar înainte de a deveni tari. Folosiți o foarfecă sau mâna pentru a rupe cu grijă păstaia de pe plantă.
Concluzie:
Cultivarea mazărei poate fi o adăugire valoroasă oricărei grădini. Oferindu-i atenția adecvată și respectând pașii esențiali, puteți avea o recoltă bogată de mazăre proaspătă pentru a o savura în diferite preparate culinare.