În căutarea indiciilor pentru existența vieții extraterestre, o rețea de crăpături poligonale în solul de pe planeta Marte indică un istoric al ciclurilor ud-uscat, esențiale pentru dezvoltarea vieții.
O descoperire promițătoare
Sondele spațiale care explorează Marte ne-au oferit imagini uluitoare de-a lungul anilor, dar unul dintre cele mai recente seturi de imagini, realizate de roverul Curiosity al NASA, ridică multe semne de întrebare. Imaginile înfățișează forme poligonale, bine definite, pe pantele muntelui Sharp, un vârf masiv care se ridică 5 kilometri deasupra craterului Gale. Aceste forme datează de undeva între 3,6 și 3,8 miliarde de ani în urmă.
Crăpături de noroi sau mai mult decât atât?
Inițial, cercetătorii au identificat aceste forme ca fiind simple crăpături de noroi, dovezi incontestabile că Marte a fost odată o planetă mult mai umedă. Cu toate acestea, un studiu recent a reevaluat aceste marcaje, ajungând la concluzia că au fost formate în timpul ciclurilor ud-uscat, asemănătoare ciclurilor sezoniere de pe Pământ.
Semnificația ciclurilor ud-uscat
William Rapin, autorul principal al studiului și un om de știință planetar la CNRS din Franța, a subliniat importanța descoperirii: „Aceasta este prima dovadă concretă pe care am văzut-o că vechiul climat marțian avea cicluri ud-uscat regulate, asemănătoare celor de pe Pământ.” Mai mult, Rapin sugerează că aceste cicluri pot fi esențiale pentru evoluția moleculară care ar putea duce la viață.
Crăpături anterioare vs. Crăpături recent descoperite
Roverul Curiosity a descoperit anterior crăpături similare în 2017, într-un sit numit „Old Soaker”. Însă noile crăpături au urme de sulfați, indicând faptul că s-au uscat și s-au umplut de mai multe ori. Aceasta sugerează că acestea s-au format într-o perioadă în care nivelul apei din lac a fluctuat constant. De asemenea, acest fapt explică de ce aceste crăpături au o formă poligonală, spre deosebire de forma T a crăpăturilor din „Old Soaker”. Reapariția repetată a aceluiași tip de crăpături a dus la formarea unor forme mai complexe.
Semnificația pentru viața extraterestră
Ciclurile repetate de ud și uscat pe Pământ sunt considerate ca fiind una dintre explicațiile modului în care compușii organici – moleculele care conțin carbon și alte elemente prezente în toate organismele vii – au apărut prima dată. Aceste condiții în schimbare pot modifica constant chimicalele disponibile în mediul înconjurător, promovând reacții chimice în care polimerii se transformă în compuși organici, precum acizii nucleici, precursorii ADN-ului.
De-a lungul timpului, roverele de pe Marte au descoperit compuși organici în diferite tipuri de roci marțiene. Compuși similari au fost găsiți și în meteorite marțiene care au căzut pe Pământ. Cu toate acestea, există și procese geologice naturale care pot crea acești compuși, și asteroidii de asemenea îi transportă, sugerând că acestea ar fi putut ateriza pe Marte. Acest amestec de surse face dificilă legarea directă a acestor compuși de viața extraterestră. Cu toate acestea, descoperirea ciclurilor ud-uscat oferă un proces natural care nu doar explică modul în care acești compuși organici au fost creați, dar arată și cum aceștia ar fi putut „promova originea vieții”, spune Ashwin Vasavada, un cercetător la Mars Science Laboratory.
Observații anterioare
Nu este prima dată când au fost observate poligoane stranii pe suprafața marțiană. În martie 2022, poligoane mult mai mari cu contururi albe au fost fotografiate de orbiterul Mars Reconnaissance al NASA. Aceste forme misterioase au fost create de rezervoare ascunse de gheață care se ciocnesc de suprafața marțiană.
Concluzie
Marte, cu peisajul său misterios și istoria sa plină de enigme, continuă să ne surprindă și să ne inspire. Fiecare descoperire aduce noi indicii despre posibilitatea vieții în afara Terrei și despre evoluția planetelor din sistemul nostru solar. Crăpăturile poligonale din noroi reprezintă un pas uriaș în înțelegerea istoriei apei pe Marte și, posibil, în descoperirea originilor vieții extraterestre. Aceste descoperiri reamintesc constant omenirii cât de puțin cunoaștem despre universul vast în care trăim și cât de mult mai avem de descoperit.
Pentru mult timp, Marte a fost văzută ca o planetă uscată, pustie și fără viață. Cu toate acestea, aceste crăpături de noroi, combinate cu alte descoperiri realizate de rovere și sateliți, ne oferă un tablou complet diferit. Ele ne spun o poveste despre o planetă Marte care ar fi susținut viață și condiții similare cu cele de pe Pământ, unde ciclurile de ud și uscat ar fi putut permite compușilor organici să se formeze și să evolueze.